miercuri, 3 iunie 2009

filozofie pe marginea dreptului la arma

Am descoperit ca e posibila si la noi o discutie cat de cat articulata despre dreptul populatiei de a purta arme de foc. Discutia e pe ECOL, lucru pe care iarasi l-am descoperit recent si ma bucur ca am facut-o. ECOL este Centrul pentru Economie si Libertate. Desi pare a fi un fel de one-man-show, al lui Bogdan Glavan, cu sidekick Cosmin Marinescu, totusi e destul de mult continut de calitate acolo.
Discutia "dreptul de a purta arma" am vazut-o prima data la un guru al geek-ilor, si anume Eric S Raymond. Aprofundand umpic problema, am descoperit ca subscriu si eu la varianta "A" :) si anume, "portul popular de arma". Cred ca per ansamblu gradul de violenta in societate ar scadea.
Insa am mai observat un lucru. Printre cei ce subscriu la varianta "B" (dreptul larg la port-arma ar fi un lucru rau) exista si pareri bine articulate si argumentate. Insa toate opiniile de tip "B" am observat ca au la baza convingerea (mai mult sau mai putin constientizata) ca populatia, aka "majoritatea oamenilor", trebuie condusi, stapaniti, ghidati, dadaciti, sau in vreo forma protejati de ei insisi. Adica oferirea de optiuni nelimitate si libertate neingradita e contraproductiva pe termen lung. Adica lumea e plina de "badea Gheorghe" si "tzatza Leana", carora daca le dai voie sa faca ce vor, o sa-ti sara in cap.

Ei, mie lucrul asta mi se pare strigator la cer. Eu am incredere in oameni, in sensul de populatie. Eu cred ca daca oferi unei populatii suficienta educatie si informare, calitatea vietii acelei populatii va creste. Adica nivelul de trai va creste, infractionalitatea va scadea, implicarea civica va creste, etc. Cativa prieteni m-au categorisit ca idealist pentru crezul asta al meu. Intr-adevar, nu neg existenta unei doze de idealism; insa la 30 de ani nu prea mai am chef sa ma schimb :))

2 comentarii:

MBadragan spunea...

Ai comentat la mine, acum trebuie sa ma suporti pe la tine :) (cu tot cu lungimea comentariilor)

Fain subiect si de adincime. Acum ceva timp, influentat de a x-a lectura a ciclului Dune, ma gindeam ca una din problemele societatii actuale este legiferarea atit de stricta a non-violentei. De'a lungul timpului a fost intarita prin lege in asemenea hal incit a intrat in reflex. Dupa mine, e rau.

Acu' sa ma si explic :) Inca de mici sintem invatati ca violenta, de orice fel, este rea. Lucru, in principiu, adevarat. Ne facem mai mari si ni se scade nota la purtare (sau sintem trimisi la psiholog daca traim in America) daca ne batem in curtea scolii. Mai tirziu, dai un pumn unui idiot care te scoate din minti si te trezesti cu militianul ca'ti baga certificatul medico-legal sub nas.

Lucrurile astea sint normale si dezirabile. Numai ca genul asta de gindire neglijeaza faptul ca varietatea umana admite si comportamente violente, unele foarte violente. Si neglijeaza ca indivizii cu structura violenta, din nevoia de adaptare, vor invata sa'si ascunda eficient iesirile din norme (vezi multele filme americane cu bullies care nu patesc niciodata nimic), motiv pentru care ramin nepedepsiti de cele mai multe ori.

Rezultatul este ca omul normal, social adaptat, este complet descoperit in fata celor structural violenti cu care se intersecteaza. De aici totala pasivitate a oamenilor din tramvai cind un minoritar burtos calca in picioare un nefericit pentru ca n'a avut nimic in buzunar. Tot de aici impotenta americana si europeana in fata teroristilor.

Am fost prin tari prin care este acceptat faptul ca oamenii (nu doar "golanii"), pina la o anumita virsta, se bat intre ei (Germania, Austria, Anglia). M'am simtit mult mai in siguranta pe strada decit in Romania, Franta sau SUA unde violenta este, prin educatie si lege, prohibita.

Nu stiu daca sint neaparat de acord cu portul popular de arma. Dar mi'ar placea sa lasam mai mult loc de descarcare a nervilor si antrenare pentru viata cu pumnii.

:) Ai vazut Fight Club? :)

flopunctro spunea...

MBadragan, am vazut si Fight Club si am citit si ciclul Dune de cateva ori ;)
Violenta este intr-adevar un subiect oarecum tabu in educatie, si ma refer aici atat la educatia formala, "din scoala", cat si cea familiala, "cei 7 ani de-acasa". Adica parintii si scoala spun copilului ca nu e bine sa te bati, ca cei ce scot sabia de sabie vor muri. In acelasi timp, copiii observa ca in viata reala cei ce scot sabia o duc mai bine ca ceilalti. (aici trebe zis in paranteza ca cei ce scot sabia, dupa ce o scot, o duc bine, dar dupa aia de obicei sfarsesc sangeros; dar asta nu se mai vede asa usor).

Revenind la ideea initiala, ce putem face noi in situatia asta?

Violenta este prea mult integrata in caracterul uman, ca sa o putem elimina (si sa ne mai numim oameni normali dup-aia). Asa ca incercam sa o tinem sub control, la nivel macro, de societate.

Ca sa o tinem sub control, eu cred ca o idee buna ar fi (ta-daaa) permiterea portului public de arme de foc, cu reglementarea stricta ca pot fi folosite doar in auto-aparare. Ar scadea mult numarul agresiunilor fizice (talharii, violuri), pentru ca agresorul ar risca sa dea peste o victima posesoare de arma letala, si asta l-ar face sa se gandeasca de 3 ori.

Oricum, pana atunci, traiasca taserul :)